AVIZ

referitor la propunerea legislativă pentru completarea

Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000

 

         Analizând propunerea legislativă pentru completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000 (b272/18.06.2021), transmisă de Secretarul General al Senatului cu adresa nr.XXXV/3342 din 22.06.2021 și înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr.D540/23.06.2021,

 

CONSILIUL LEGISLATIV

 

În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată și al art.46(2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,

Avizează favorabil propunerea legislativă, cu următoarele observații și propuneri:

1. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art.3 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000, cu modificările și completările ulterioare. Prin proiect se propune ca Ministerul Tineretului și Sportului să poată organiza în fiecare an „Săptămâna mișcării în România”.

Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar în aplicarea dispozițiilor art.75 alin.(1) din Constituția României, republicată, prima Cameră sesizată este Senatul.

Menționăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se poate pronunța asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.

2. Semnalăm că alte trei propuneri legislative, înregistrate la Senat cu nr.b271/18.06.2021, b275/23.06.2021 și b298/28.06.2021 și care au ca obiect intervenții legislative asupra aceluiași act normativ, sunt în curs de avizare la Consiliul Legislativ. Pentru sistematizarea legislației și promovarea unor soluții unitare, recomandăm dezbaterea concomitentă a acestor propuneri legislative, în vederea adoptării unui singur act normativ.

3. Din formularea propusă prin introducerea la art.3 a unui alineat nou, alin.(4), și anume „Ministerul Tineretului și Sportului poate organiza în fiecare an «Săptămâna mișcării în România»”, rezultă că norma respectivă nu are caracter imperativ și, ca atare, nu instituie în sarcina ministerului o obligație de organizare anuală a evenimentului respectiv.

Semnalăm că, potrivit art.5 alin.(1) și (2) lit.a) din Hotărârea Guvernului nr.11/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului Tineretului și Sportului, cu modificările și completările ulterioare, în îndeplinirea rolului și a obiectivelor sale în domeniul sportului, pe lângă atribuțiile prevăzute la art.18 din Legea nr.69/2000, ministerul îndeplinește și alte atribuții, între care organizarea și susținerea de „activități sportive și evenimente în vederea promovării programelor de sport”.

Prin urmare, fără a ne pronunța asupra oportunității soluției legislative propuse, opinăm că Ministerul Tineretului și Sportului poate organiza și în baza cadrului legal existent activități și evenimente cu profil sportiv de genul evenimentului ”Săptămâna mișcării în România” și, pentru evitarea unui eventual paralelism în reglementare, recomandăm inițiatorilor propunerii legislative reanalizarea acesteia, inclusiv a necesității promovării măsurilor propuse pe calea legiferării.

4. Referitor la Expunerea de motive, aceasta nu respectă structura instrumentului de prezentare și motivare prevăzută la art.31 din Legea
nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, lipsind referirile la motivul emiterii actului normativ, respectiv cerințele care reclamă intervenția normativă, precum și la impactul socioeconomic, impactul asupra sistemului juridic, consultările derulate în vederea elaborării proiectului de act normativ și activitățile de informare publică privind elaborarea și implementarea acestuia. Semnalăm, totodată, că Expunerea de motive nu utilizează un limbaj specific stilului normativ, recurgând la exprimări improprii unui instrument de prezentare și motivare a unui proiect de act normativ.

Precizăm că, potrivit considerentelor exprimate în Decizia Curții Constituționale nr.682 din 27 iunie 2012, „dispozițiile art.6 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă, republicată (…), cu modificările și completările ulterioare, instituie obligația fundamentării actelor normative. Potrivit deciziei citate, „lipsa unei fundamentări temeinice a actului normativ în discuție determină (...) încălcarea prevederilor din Constituție cuprinse în art.1 alin.(5), potrivit cărora, «În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie», precum şi ale art.147 alin.(4) potrivit cărora deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii”.

5. În măsura în care se dorește promovarea prezentei propuneri legislative în forma avută în vedere de inițiatori, semnalăm faptul că aceasta nu respectă normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. În acest sens, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a stabilit că „nerespectarea normelor de tehnică legislativă determină apariţia unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate, contrare principiului securităţii raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii (Decizia nr.26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.116 din 15 februarie 2012, şi Decizia nr.448 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.5 din 7 ianuarie 2014); de aceea, respectarea prevederilor Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative se constituie într-un veritabil criteriu de constituţionalitate prin prisma aplicării art.1 alin.(5) din Constituţie (ad similis, a se vedea Decizia nr.1 din 10 ianuarie 2014 (...) sau Decizia nr.17 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.79 din 30 ianuarie 2015, paragrafele 95 şi 96)”.

În acest context, atragem atenția asupra faptului că dispozițiile propuse pentru lit. a)-j) nu reprezintă enumerări, ci ipoteze juridice diferite, care ar trebui redate ca alineate distincte. Totodată, pentru asigurarea legăturii tematice cu restul dispozițiilor din Legea nr.69/2000, sugerăm ca inițiatorii să aibă în vedere posibilitatea restructurării propunerii legislative și promovarea acesteia sub o altă formă proprie stilului normativ, eventual prin introducerea unui nou articol la actul normativ de bază.

6. Sub rezerva celor semnalate anterior, formulăm următoarele observații și propuneri:

6.1. La titlu, având în vedere că se completează doar un element structural din actul normativ de bază, respectiv art.3, sugerăm reformularea acestuia astfel:

„Lege pentru completarea art.3 din Legea educației fizice și sportului nr.69/2000”.

6.2. La formula introductivă, având în vedere prevederile art.47 alin.(3) teza finală din Legea nr.24/2000, potrivit cărora „dacă actul normativ cuprinde un singur articol, acesta se va defini prin expresia «Articol unic»”, forma sub care se va reda va fi următoarea:

Articol unic. – La articolul 3 din Legea educației fizice și sportului nr.69/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 9 mai 2000, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin.(4), cu următorul cuprins:”.

6.3. Referitor la textul noului alineat, reiterăm observația referitoare la faptul că dispozițiile prevăzute la lit.a)-j) nu reprezintă de fapt enumerări, ci ipoteze juridice distincte, alineatul neavând nici parte introductivă.

Totodată, deoarece unele dintre elementele structurale au un caracter repetitiv - „Ministerul Tineretului și Sportului poate organiza...” -, este necesară reformularea și, după caz, comasarea acestora, astfel încât să fie structurate logic și redate într-o formă accesibilă și proprie stilului normativ.

6.4. În ceea ce privește noțiunile folosite, pentru precizie și unitate terminologică cu actul normativ de bază, atragem atenția asupra redării corecte a acestora, respectiv „Săptămâna mișcării în România”, direcțiile pentru sport și tineret județene, respectiv a municipiului București”, „cluburile sportive”, „complexurile sportive naționale”, „casele de cultură ale studenților”, „federațiile sportive naționale”, „Ministerul Educației”, „Federația Română Sportul pentru Toți” și „organismele neguvernamentale”.

6.5. La lit.d), având în vedere prevederile art.38 alin.(2) din Legea nr.24/2000, potrivit cărora „în redactarea actului normativ, de regulă, verbele se utilizează la timpul prezent, forma afirmativă, pentru a se accentua caracterul imperativ al dispoziției respective”, sugerăm ca verbul „vor încheia” să fie înlocuit cu „încheie”.

De asemenea, pentru corectitudinea exprimării, sugerăm ca sintagma „sustinerea «Saptamana Miscarii în Romania»” să fie redată sub forma „susținerea evenimentului «Săptămâna mișcării în România»”.

 

6.6. La lit.e), pentru unitate terminologică cu prevederile actului normativ care face obiectul completării, se impune înlocuirea sintagmei „Unitatile Administrativ Teritoriale pot aloca sume in vederea sustinerii «Saptamana miscarii in Romania» in baza unui protocol incheiat intre U.A.T. și ...” cu expresia „autoritățile administrației publice locale pot aloca sume în vederea susținerii evenimentului ”Săptămâna mișcării în Romania” în baza unui protocol încheiat între acestea și ...”.

Totodată, pentru corectitudinea exprimării, este necesară înlocuirea sintagmei „cu atribut in domeniu sport si tineret” cu expresia „cu atribuții în domeniul sportului și tineretului”.

6.7. Norma prevăzută la actuala lit.g) vizează aceeași ipoteză juridică cu cea preconizată la actuala lit.f), motiv pentru care sugerăm eliminarea acesteia sau, după caz, comasarea celor două norme. De altfel, și trimiterea la „punctul e” formulată în cuprinsul acestei litere este lipsită de claritate.

6.8. La lit.h), recomandăm ca sintagma „cel putin un numar egal de actiuni in cele doua medii, rural/urban” să fie înlocuită cu expresia „un număr egal de acțiuni în mediul rural și în cel urban”.

6.9. La actuala lit.i), având în vedere prevederile art.18 alin.(1) din Hotărârea Guvernului nr.11/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului Tineretului și Sportului, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „direcțiile județene pentru sport și tineret, respectiv Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului București, se organizează și funcționează ca servicii publice deconcentrate ale Ministerului Tineretului și Sportului”, și pentru unitate terminologică cu actul normativ supus completării, recomandăm înlocuirea sintagmei „deconcentratele sale” cu expresia „direcțiile pentru sport și tineret județene, respectiv a municipiului București”.

De asemenea, sugerăm reformularea expresiei „sportivi sau fosti sportivi, antrenori sau fosti antrenori, mari personalitati ale sportului romanesc”, aceasta fiind lipsită de claritate și previzibilitate.

Totodată, având în vedere că normele propuse vizează, în esență, o activitate sau un eveniment cu profil sportiv, recomandăm înlocuirea expresiei „implementarii cu success a legii «Saptamana miscarii in Romania»” cu o exprimare mai potrivită stilului normativ, respectiv „implementării evenimentului «Săptămâna mișcării în România»”.

6.10. La lit.j), în acord cu uzanțele normative, cuvântul „menționați” va fi înlocuit cu „prevăzuți”.

Atragem atenția, totodată, că trimiterea făcută la „articolul 4.7” este incorectă, elementul structural către care se face trimiterea fiind greșit identificat, astfel încât este necesară revizuirea normei respective.

De asemenea, pentru corectitudinea exprimării, sugerăm ca sintagma „mentiunea, Ambasador al «Saptamana miscarii in Romania»” să fie înlocuită cu expresia „mențiunea «Ambasador al Săptămânii mișcării în România»”. Precizăm, totodată, că sintagma „si/sau alte distinctii” nu răspunde cerințelor privind claritatea textului normativ, fiind necesară, după caz, reformularea sau eliminarea acesteia.

Pentru rigoare normativă, sugerăm ca sintagma „ca urmare a implicarii acestora in scopul prezentei legi” să fie redată sub forma „ca urmare a implicării acestora în promovarea și implementarea acestui eveniment”. 

7. Având în vedere intervențiile legislative preconizate prin prezentul proiect, dar și intervențiile legislative suferite până în prezent de Legea nr.69/2000, cu modificările și completările ulterioare, în conformitate cu art.70 alin.(1) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, propunem introducerea în finalul actului supus avizării a unui articol distinct, art.II, al cărui conținut să prevadă republicarea, având următoarea formulare:

Art. II. - Legea educației fizice și sportului nr.69/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.200 din 9 mai 2000, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu completarea adusă prin prezenta lege, va fi republicată, dându-se textelor o nouă numerotare.”

În această situație, articolul unic va deveni „Art.I”.

 

 

 

PREȘEDINTE

 

Florin IORDACHE

 

 

 

București

Nr.573/19.07.2021